Clasa chytridiomycetes. Ordinul Chytridiales synchytrium edndobioticum презентация

CLASA CHYTRIDIOMYCETES
MICELIUL E REPREZENTAT DE UN GIMNOPLAST SAU HIFA UNICELULARA, CU PERETE CELULAR ALCATUIT DIN CHITINA SI GLUCAN. SPORII ASEXUATI SI GAMETII SUNT MOBILI SI PREZINTA UN FLAGEL POSTERIOR.
SPORII ASEXUATI SE FORMEAZA IN SPORANGE. INMULTIREA SEXUATA ESTE O GAMETOGAMIE, MAI FRECVENT IZOGAMIE SI ANIZOGAMIE.
ACEASTA CLASA CUPRINDE MAI MULTE ORDINE, DINTRE CARE ORDINUL CHYTRIDIALES PREZINTA IMPORTANTA FITOPATOLOGICA.

SYNCHYTRIUM ENDOBIOTICUM
ACEASTA BOALA ESTE RASPINDITA IN TOATE CONTINENTELE, CU EXCEPTIA AUSTRALIEI. IN TOMANIA A FOST SEMNALATA IN 1921 LA FAGARAS, IAR ASTAZI ESTE RASPINDITA IN TOATE ZONELE DE CULTURA A CATOFULUI.
CANCERUL CARTOFULUI ESTE O BOALA DE CARANTINA. EA ESTE UNA DINTRE BOLILE PERICULOASE PENTRU CARTOF, CARE POATE PRODUCE PAGUBE LA UNELE SOIURI IN PROPORTIE DE 100%. IN AFARA DE CARTOF, SYNCHYTRIUM ENDOBIOTICUM ATACA NUMEROASE PLANTE CULTIVATE SI SPONTANE DIN FAMILIA SOLONACEAE, PRECUM TOMATELE, MATRAGUNA SI ALTELE.
JP

SIMPTOME
BOALA SE MANIFESTA IN MOD FRECVENT PE ORGANELE SUBTERANE ( TUBERCULI, STOLONI) ALE CARTOFULUI, LA BAZA TULPINII SUPRATERANE SI PE FRUNZELE BAZALE.
PE ORGANELE ATACATE, APAR LA INCEPUT EXCRESCENTE MICI, MOI, CARNOASE SI ALBICIOASE. MAI TIRZIU ACESTE EXCRESCENTE CRESC, SE BRUNIFICA SI DEVIN BURETOASE. TUBERCULUL ATACAT SE TRANSFORMA INTR-O MASA BURETOASA, BRUNA-NEGRICIOASA SI PUTREZESTE TREPTAT. UN TUBERCUL POATE FI INFECTAT IN MAI MULTE PUNCTE, DE OBICEI IN DREPTUL OCHILOR, CARE CONSTITUIE IN GENERAL POARTA DE INTRARE A PATOGENULUI.

AGENTUL PATOGEN
SYNCHYTRIUM ENDOBIOTICUM ARE APARATUL VEGETATIV REPREZENTAT DE UN GIMNOPLAST CARE SE DEZVOLTA IN INTERIORUL CELULEI PLANTEI GAZDA. IN TUMORILE DE PE ORGANELE ATACATE SE FORMEAZA SPORI DE REZISTENTA DENUMITI ACHINETOSPORI. ACHINETOSPORII AU CULOARE GALBEN-BRUNIE SI PREZINTA UN PERETE GROS PROTECTOR ALCATUIT DIN 3 MEMBRANE SUPRAPUSE: ENDOSPOR, EXOSPOR SI EPISPOR. PRIN PUTREZIREA EXCRESCENTELOR DE PE TUBERCUL, ACHINETOSPORII SE ACUMULEAZA IN SOL, UNDE POT REZISTA MULT TIMP.
PRIMAVARA IN ANUMITE CONDITII DE UMIDITATE SI TEMPERATURA, ACHINETOSPORII GERMINEAZA SI PUN IN LIBERTATE NUMEROSI ZOOSPORI HAPLOIZI, FORMATI DUPA MEIOZA URMATA DE MITOZE SUCCESIVE. ACESTI ZOOSPORI UNT PREVAZUTI CU CITE UN FLAGEL ANTERIOR SI INOATA IN APA DIN PAMINT. EI VIN IN CONTACT CU SUPRAFATA TUBERCULILOR DE CARTOF PE CARE II INFECTEAZA. ZOOSPORII PATRUND ACTIV IN TUBERCUL SI REALIZEAZA INFECTIA PRIMARA A CELULELOR. AJUNS IN CELULA GAZDA, ZOOSPORUL SE TRANSFORMA INTR-O AMOEBA.

CELULELE PARENCHIMATICE DIN JURUL LOCULUI DE INFECTIE SE INMULTESC ACTIV SUB INFLUENTA EXCITANTA A PARAZITULUI SI FORMEAZA O ROZETA IN MIJLOCUL CAREIA SE AFLA CELULA INFECTATA. AMOEBA CRESTE SI SE INCONJOARA CU MEMBRANA, DEVINE PROSOR, APOI PROSOR CU BALONAS. IN ACEST STADIU, NUCLEUL SE DIVIDE MITOTIC SI SE FORMEAZA NUMEROSI NUCLEI. IN ACEST STADIU SE FORMEAZA 5-9 SPORANGI ASOCIATI IN SOR. IN FIECARE SPORANGE SE FORMEAZA NUMEROSI ZOOSPORI HAPLOIZI, UNIFLAGELATI. ZOOSPORII SUNT PUSI IN LIBERTATE PRIN RUPEREA PERETELUI ZOOSPORANGELUI SI PRODUC NOI INFECTII ( INFECTII SECUNDARE ). ACEST CICLU ASEXUAT DUREAZA 10-12 ZILE SI SE REPETA DE MAI MULTE ORI IN CURSUL UNEI PERIOADE DE VEGETATIE A PLANTEI GAZDA.
CATRE SFIRSITUL VERII, ZOOSPORII FUNCTIONEAZA CA GAMETI, COPULEAZA CITE 2 SI REZULTA UN ZIGOZOOSPOR BIFLAGELAT, CU NUCLEU DIPLOID. ACEST ZIGOZOOSPOR INFECTEAZA TUBERCULUL DE CARTOF IN ACELASI MOD CA ZOOSPORUL HAPLOID. DUPA CE A PATRUNS IN CELULA GAZDA, EL SE TRANSFORMA IN AMOEBA DIPLOIDA. APOI SE INCONJOARA CU UN INVELIS GROS PROTECTOR SI DEVINE ACHINETOSPOR. CELULELE SITUATE IN JURUL CELEI INFECTATE SE DIVID ACTIV SI FORMEAZA EXCRESCENTELE CARACTERISTICE DE PE ORGANELE ATACATE. ASTFEL SE REALIZEAZA CICLUL SEXUAT AL CIUPERCII.

PROFILAXIE