Anatomia sistemului nervos презентация

Sistem nervos - generalitati

Sistemul nervos este alcatuit din totalitatea tesuturilor nervoase (neuroni, nevroglii, fibre nervoase, receptori) din organism.
Asigura integrarea individului in mediul inconjurator.
Functioneaza la baza prin transmiterea unui curent electric sub forma unor impulsuri nervoase.

Clasificare -- functionala-somatic
-vegetativ(autonom)
-
- anatomica-central
-periferic

Functional 1. S.N. somatic - asigura adaptarea continua a organismului la schimbarile variabile ale mediului extern.
2.S.N.vegetativ (autonom)
– regleaza activitatea organelor interne(viscere)care este mentinuta in parametrii constanti.
Are 2 componente: - simpatic
- si parasimpatic.

Ambele sisteme functioneaza pe baza unor impulsuri nervoase.
Aceste impulsuri strabat 5 elemente: 1.receptori(externi, proprii si viscerali)
2.fibre nervoase aferente (senzitive)
3.centru (sistem nervos central)
4.fibre nervoase eferente (motorii)
5.efectori (muschii striati,muschi netezi si glande )
Sensul de transmitere este unidirectional ,de la receptor la efector.

1.Receptorii – sunt structuri specializate care transforma stimulii in impulsuri nervoase(electrice).
Se impart in functie de stimuli:
-externi(olfactivi,vizuali,auditivi).
-proprii(in tendoane,muschi striati,capsule articulare, chiar si periost).
-interni sau viscerali(in structura organelor interne).

2. Fibre(cai)nervoase aferente sau senzitive
-conduc impulsuri de la receptori catre centrii nervosi.
-apartin nervilor spinali si cranieni.
-conduc impulsuri atat somatice(somatosenzitive)cat si vegetative(viscerosenzitive)

3. Centrii nervosi
-sunt situati in Sistemul Nervos Central (S.N.C.)
-sunt dispusi la diferite niveluri.
-sunt interconectati.
-aici ajung informatiile de la receptori,care sunt analizate si prelucrate.
-pe baza lor se elaboreaza raspunsuri sau comenzi, care vor fi trimise spre efectori.

4. Fibre(cai)nervoase eferente sau motorii
-conduc impulsuri de la centrii nervosi catre efectori.
-apartin nervilor spinali si cranieni.
-conduc impulsuri atat somatice(somatomotorii),cat si vegetative(visceromotorii).

5. Efectorii
-sunt structuri specializate, care transforma impulsurile nervoase venite de la centrii nervosi(comenzi) in miscari sau secretii(pt glande).
-pt.S.N.Somatic, efectorii sunt muschii striati sau scheletici care transforma comenzile in miscari ale corpului.
-pt.S.N.Vegetativ, efectorii sunt
- muschii netezi (ai organelor
interne, cavitare) care produc
contractii si
- glandele(endo-,exo- sau mixte) ce
produc secretii.

Cele 5 elemente formeaza un arc reflex.
Stimularea receptorului produce un efect la nivel de efector.
Acest efect se numeste act reflex sau mai simplu, REFLEX.
Aceste reflexe asigura functionarea atat a S.N.SOMATIC, cat si a celui VEGETATIV.

S.N.SOMATIC
- asigura un control voluntar si constient asupra muschilor striati.
acest control este influentat de stimulii proveniti din mediul inconjurator.
- stimulii mediului extern sunt constientizati sub forma unor senzatii(simturi).

S.N.Vegetativ (autonom)
- controleaza si regleaza activitatea organelor interne.
este inconstient si involuntar.
este localizat in SNC.
primeste informatii pentru stimuli interni si produce comenzi care se traduc prin contractii ale organelor cavitare si secretii glandulare.
- are 2 componente:simpatic(consumator de resurse,”lupta sau fugi”) si parasimpatic(regenerator de resurse).

Anatomic 1.Sistem Nervos Central (SNC sau nevrax)
-este situat in cavitati osoase care au rol de a-l proteja.
-alcatuit din maduva spinarii si encefal.

Encefalul (creier): - trunchi cerebral
- cerebel
- diencefal
- telencefal sau emisfere cerebrale(cortex)

2.Sistem nervos periferic (S.N.P) - alcatuit din tesutul nervos situat in restul organismului:
nervi spinali
nervi cranieni
ganglioni nervosi
plexuri nervoase

SNP trimite impulsuri catre SNC, atat somatice cat si vegetative, care se vor numi aferente (senzitive).
SNC trimite catre SNP si efectori (muschi, glande) impulsuri somatice si vegetative care se vor numi eferente (motorii).

Tesutul nervos
Tesutul nervos

Tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale(nevroglii).
Legaturile dintre neuroni se numesc sinapse.
Legaturile neuronilor cu alte organe se fac prin terminatii nervoase.

Neuronul – este unitatea structurala si functionala de baza a tesutului nervos.
alcatuit din – corp(pericarion).
- prelungiri – dendrite
- axon

Pericarionul-alcatuit din
1.citoplasma (neuroplasma).
-organite comune: mitocondrii,lizozomi,
ribozomi,aparat Golgi, nucleu, corpi Nissl.
-organite specifice:
neurofibrile, neurotubuli, pigment galben(lipofuscina),
pigment melanic.
2.membrana celulara(neurilema).

Prelungirile-
1.Dendrite(multiple)
-expansiuni simple citoplasmatice.
-cresc suprafata de contact a neuronului.
-prezinta spinisori.
-conduc impulsuri spre pericarion, celulipet.

2.Axonul(unic)
-conduce impulsuri spre periferie, celulifug.
-poate prezenta ramuri in unghi drept.
-capatul distal este ramificat si butonat.

2.Axonul prezinta – citoplasma(axoplasma).
- tecile, dinspre interior spre exterior
-mielina: - produsa de celule Schwann
- dispusa in lame concentrice, discontinua, intrerupta la intervale neregulate de strangulatii sau noduri Ranvier.
-teaca Schwann: - alcatuita din celule care formeaza un cilindru ce acopera si mielina si nodurile Ranvier.
-teaca Henle, numita si conjunctiva,la exterior.

Viteza de conducere nervoasa este direct proportionala cu grosimea mielinei.
Clasificare- fibre mielinice A, cele mai groase cu viteza cea mai mare 50-160m/sec.
-fibre mielinice B, mai subtiri,cu viteza 3-15m/sec.
-fibre amielinice C, cele mai subtiri si cele mai lente, 0,3-2m/sec.(ale SNV).

Clasificarea neuronilor
-functie-motori,conduc impulsuri spre efectori.
-senzitivi,conduc impulsuri de la receptori.
-asociatie care se leaga de alti neuroni,doar in SNC.
-neuroni secretori,in hipotalamus, ce secreta substante de tip hormoni,care sunt transportate prin axoni pana la capatul lor unde sunt eliberate.

-forma-rotunzi
-stelati
-piramidali
-fuziformi
-ovoidali
-in cosulet
-granulari

-numarul prelungirilor
-unipolari, fara dendrite, situati in retina(conuri si bastonase) si in mucoasa olfactiva.

-pseudounipolari:
- cu o singura prelungire care se divide intr-o dendrita si un axon, ambele mielinizate
- situati in ganglionii spinali

-bipolari:
- au o singura dendrita si un axon
- situati in ganglionii analizatorilor (Corti si Scarpa) si in retina.

-multipolari,au mai multe dendrite si un axon.

Sinapsa-jonctiune intre neuroni sau intre neuroni si fibre musculare
-sinapsa neuro-neuronala poate fi:
axo-dendritica axo-axonica
axo-somatica
dendro-dendritica
dendro-axonica
dendro-somatica.

Componentele sinapsei:
1.Presinaptica-este butonul ramificatiei terminale ale portiunii distale ale axonului(rar ale dendritei).Contine vezicule ce elibereaza mediatorii(acetilcolina sau catecolamine),la sosirea impulsului electric,in fanta sinaptica.

2.Spatiul(fanta)sinaptica,
contine o fasie ingusta, alcatuita din fibrile, paralele si perpendiculare pe celelalte componente.

3.Postsinaptica-este asigurata de receptori pentru mediatori ai membranei celuilalt neuron.

-sinapsa neuro-musculara (placa motorie).
Are aceleasi 3 componente: -
- presinaptica,
- fanta
- cu deosebirea ca cea postsinaptica este data de membrana (sarcolema) fibrei musculare striate sau netede.
O alta deosebire este data de mediatorul chimic care este acetilcolina.
Rezultatul este contractia (scurtarea) fibrei musculare striate sau netede.

Celula gliala sau nevroglia:
-are rol de suport pentru neuroni.
-are rol in protectia neuronala.
-intervine in schimburile nutritive si respiratorii intre neuroni si mediul intern.
-au prelungiri, nu fac sinapse, nu conduc impulsuri.
-se divid.

1.Nevroglii centrale, situate in SNC.
-ependimocite situate in peretii cavitatilor din SNC.
-astrocite ce leaga neuronii de capilarele sanguine.
-oligodendroglii, cu rol in sinteza de mielina ca si celulele Schwann.
-microglii, ce fagociteaza corpi straini si celule moarte.