Слайд 2
![Sistem nervos - generalitati](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-1.jpg)
Sistem nervos - generalitati
Слайд 3
![Sistemul nervos este alcatuit din totalitatea tesuturilor nervoase (neuroni, nevroglii,](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-2.jpg)
Sistemul nervos este alcatuit din totalitatea tesuturilor nervoase (neuroni, nevroglii, fibre
nervoase, receptori) din organism.
Asigura integrarea individului in mediul inconjurator.
Functioneaza la baza prin transmiterea unui curent electric sub forma unor impulsuri nervoase.
Слайд 4
![Clasificare -- functionala-somatic -vegetativ(autonom) - - anatomica-central -periferic](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-3.jpg)
Clasificare -- functionala-somatic
-vegetativ(autonom)
-
- anatomica-central
-periferic
Слайд 5
![Functional 1. S.N. somatic - asigura adaptarea continua a organismului](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-4.jpg)
Functional 1. S.N. somatic - asigura adaptarea continua a organismului la
schimbarile variabile ale mediului extern.
2.S.N.vegetativ (autonom)
– regleaza activitatea organelor interne(viscere)care este mentinuta in parametrii constanti.
Are 2 componente: - simpatic
- si parasimpatic.
Слайд 6
![Ambele sisteme functioneaza pe baza unor impulsuri nervoase. Aceste impulsuri](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-5.jpg)
Ambele sisteme functioneaza pe baza unor impulsuri nervoase.
Aceste impulsuri strabat 5
elemente:
1.receptori(externi, proprii si viscerali)
2.fibre nervoase aferente (senzitive)
3.centru (sistem nervos central)
4.fibre nervoase eferente (motorii)
5.efectori (muschii striati,muschi netezi si glande )
Sensul de transmitere este unidirectional ,de la receptor la efector.
Слайд 7
![1.Receptorii – sunt structuri specializate care transforma stimulii in impulsuri](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-6.jpg)
1.Receptorii – sunt structuri specializate care transforma stimulii in impulsuri nervoase(electrice).
Se
impart in functie de stimuli:
-externi(olfactivi,vizuali,auditivi).
-proprii(in tendoane,muschi striati,capsule articulare, chiar si periost).
-interni sau viscerali(in structura organelor interne).
Слайд 8
![2. Fibre(cai)nervoase aferente sau senzitive -conduc impulsuri de la receptori](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-7.jpg)
2. Fibre(cai)nervoase aferente sau senzitive
-conduc impulsuri de la receptori catre centrii
nervosi.
-apartin nervilor spinali si cranieni.
-conduc impulsuri atat somatice(somatosenzitive)cat si vegetative(viscerosenzitive)
Слайд 9
![3. Centrii nervosi -sunt situati in Sistemul Nervos Central (S.N.C.)](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-8.jpg)
3. Centrii nervosi
-sunt situati in Sistemul Nervos Central (S.N.C.)
-sunt dispusi la
diferite niveluri.
-sunt interconectati.
-aici ajung informatiile de la receptori,care sunt analizate si prelucrate.
-pe baza lor se elaboreaza raspunsuri sau comenzi, care vor fi trimise spre efectori.
Слайд 10
![4. Fibre(cai)nervoase eferente sau motorii -conduc impulsuri de la centrii](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-9.jpg)
4. Fibre(cai)nervoase eferente sau motorii
-conduc impulsuri de la centrii nervosi catre
efectori.
-apartin nervilor spinali si cranieni.
-conduc impulsuri atat somatice(somatomotorii),cat si vegetative(visceromotorii).
Слайд 11
![5. Efectorii -sunt structuri specializate, care transforma impulsurile nervoase venite](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-10.jpg)
5. Efectorii
-sunt structuri specializate, care transforma impulsurile nervoase venite de la
centrii nervosi(comenzi) in miscari sau secretii(pt glande).
-pt.S.N.Somatic, efectorii sunt muschii striati sau scheletici care transforma comenzile in miscari ale corpului.
-pt.S.N.Vegetativ, efectorii sunt
- muschii netezi (ai organelor
interne, cavitare) care produc
contractii si
- glandele(endo-,exo- sau mixte) ce
produc secretii.
Слайд 12
![Cele 5 elemente formeaza un arc reflex. Stimularea receptorului produce](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-11.jpg)
Cele 5 elemente formeaza un arc reflex.
Stimularea receptorului produce un efect
la nivel de efector.
Acest efect se numeste act reflex sau mai simplu, REFLEX.
Aceste reflexe asigura functionarea atat a S.N.SOMATIC, cat si a celui VEGETATIV.
Слайд 13
![S.N.SOMATIC - asigura un control voluntar si constient asupra muschilor](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-12.jpg)
S.N.SOMATIC
- asigura un control voluntar si constient asupra muschilor striati.
acest control
este influentat de stimulii proveniti din mediul inconjurator.
- stimulii mediului extern sunt constientizati sub forma unor senzatii(simturi).
Слайд 14
![S.N.Vegetativ (autonom) - controleaza si regleaza activitatea organelor interne. este](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-13.jpg)
S.N.Vegetativ (autonom)
- controleaza si regleaza activitatea organelor interne.
este inconstient si involuntar.
este localizat in SNC.
primeste informatii pentru stimuli interni si produce comenzi care se traduc prin contractii ale organelor cavitare si secretii glandulare.
- are 2 componente:simpatic(consumator de resurse,”lupta sau fugi”) si parasimpatic(regenerator de resurse).
Слайд 15
![](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-14.jpg)
Слайд 16
![Anatomic 1.Sistem Nervos Central (SNC sau nevrax) -este situat in](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-15.jpg)
Anatomic 1.Sistem Nervos Central (SNC sau nevrax)
-este situat in
cavitati osoase care au rol de a-l proteja.
-alcatuit din maduva spinarii si encefal.
Слайд 17
![Encefalul (creier): - trunchi cerebral - cerebel - diencefal - telencefal sau emisfere cerebrale(cortex)](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-16.jpg)
Encefalul (creier): - trunchi cerebral
- cerebel
- diencefal
- telencefal sau
emisfere cerebrale(cortex)
Слайд 18
![2.Sistem nervos periferic (S.N.P) - alcatuit din tesutul nervos situat](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-17.jpg)
2.Sistem nervos periferic (S.N.P) - alcatuit din tesutul nervos situat
in restul organismului:
nervi spinali
nervi cranieni
ganglioni nervosi
plexuri nervoase
Слайд 19
![SNP trimite impulsuri catre SNC, atat somatice cat si vegetative,](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-18.jpg)
SNP trimite impulsuri catre SNC, atat somatice cat si vegetative, care
se vor numi aferente (senzitive).
SNC trimite catre SNP si efectori (muschi, glande) impulsuri somatice si vegetative care se vor numi eferente (motorii).
Слайд 20
![Tesutul nervos Tesutul nervos](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-19.jpg)
Tesutul nervos
Tesutul nervos
Слайд 21
![Tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale(nevroglii). Legaturile](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-20.jpg)
Tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale(nevroglii).
Legaturile dintre neuroni
se numesc sinapse.
Legaturile neuronilor cu alte organe se fac prin terminatii nervoase.
Слайд 22
![Neuronul – este unitatea structurala si functionala de baza a](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-21.jpg)
Neuronul – este unitatea structurala si functionala de baza a tesutului
nervos.
alcatuit din – corp(pericarion).
- prelungiri – dendrite
- axon
Слайд 23
![Pericarionul-alcatuit din 1.citoplasma (neuroplasma). -organite comune: mitocondrii,lizozomi, ribozomi,aparat Golgi, nucleu,](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-22.jpg)
Pericarionul-alcatuit din
1.citoplasma (neuroplasma).
-organite comune: mitocondrii,lizozomi,
ribozomi,aparat Golgi, nucleu, corpi Nissl.
-organite
specifice:
neurofibrile, neurotubuli, pigment galben(lipofuscina),
pigment melanic.
2.membrana celulara(neurilema).
Слайд 24
![Prelungirile- 1.Dendrite(multiple) -expansiuni simple citoplasmatice. -cresc suprafata de contact a](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-23.jpg)
Prelungirile-
1.Dendrite(multiple)
-expansiuni simple citoplasmatice.
-cresc suprafata de contact a neuronului.
-prezinta spinisori.
-conduc impulsuri
spre pericarion, celulipet.
Слайд 25
![2.Axonul(unic) -conduce impulsuri spre periferie, celulifug. -poate prezenta ramuri in](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-24.jpg)
2.Axonul(unic)
-conduce impulsuri spre periferie, celulifug.
-poate prezenta ramuri in unghi drept.
-capatul distal
este ramificat si butonat.
Слайд 26
![2.Axonul prezinta – citoplasma(axoplasma). - tecile, dinspre interior spre exterior](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-25.jpg)
2.Axonul prezinta – citoplasma(axoplasma).
- tecile, dinspre interior spre exterior
-mielina: -
produsa de celule Schwann
- dispusa in lame concentrice, discontinua, intrerupta la intervale neregulate de strangulatii sau noduri Ranvier.
-teaca Schwann: - alcatuita din celule care formeaza un cilindru ce acopera si mielina si nodurile Ranvier.
-teaca Henle, numita si conjunctiva,la exterior.
Слайд 27
![](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-26.jpg)
Слайд 28
![Viteza de conducere nervoasa este direct proportionala cu grosimea mielinei.](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-27.jpg)
Viteza de conducere nervoasa este direct proportionala cu grosimea mielinei.
Clasificare- fibre
mielinice A, cele mai groase cu viteza cea mai mare 50-160m/sec.
-fibre mielinice B, mai subtiri,cu viteza 3-15m/sec.
-fibre amielinice C, cele mai subtiri si cele mai lente, 0,3-2m/sec.(ale SNV).
Слайд 29
![Clasificarea neuronilor -functie-motori,conduc impulsuri spre efectori. -senzitivi,conduc impulsuri de la](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-28.jpg)
Clasificarea neuronilor
-functie-motori,conduc impulsuri spre efectori.
-senzitivi,conduc impulsuri de la receptori.
-asociatie
care se leaga de alti neuroni,doar in SNC.
-neuroni secretori,in hipotalamus, ce secreta substante de tip hormoni,care sunt transportate prin axoni pana la capatul lor unde sunt eliberate.
Слайд 30
![-forma-rotunzi -stelati -piramidali -fuziformi -ovoidali -in cosulet -granulari](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-29.jpg)
-forma-rotunzi
-stelati
-piramidali
-fuziformi
-ovoidali
-in cosulet
-granulari
Слайд 31
![-numarul prelungirilor -unipolari, fara dendrite, situati in retina(conuri si bastonase) si in mucoasa olfactiva.](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-30.jpg)
-numarul prelungirilor
-unipolari, fara dendrite, situati in retina(conuri si bastonase) si in
mucoasa olfactiva.
Слайд 32
![-pseudounipolari: - cu o singura prelungire care se divide intr-o](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-31.jpg)
-pseudounipolari:
- cu o singura prelungire care se divide intr-o
dendrita si un axon, ambele mielinizate
- situati in ganglionii spinali
Слайд 33
![-bipolari: - au o singura dendrita si un axon -](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-32.jpg)
-bipolari:
- au o singura dendrita si un axon
-
situati in ganglionii analizatorilor (Corti si Scarpa) si in retina.
Слайд 34
![-multipolari,au mai multe dendrite si un axon.](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-33.jpg)
-multipolari,au mai multe dendrite si un axon.
Слайд 35
![Sinapsa-jonctiune intre neuroni sau intre neuroni si fibre musculare -sinapsa](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-34.jpg)
Sinapsa-jonctiune intre neuroni sau intre neuroni si fibre musculare
-sinapsa neuro-neuronala poate
fi:
axo-dendritica
axo-axonica
axo-somatica
dendro-dendritica
dendro-axonica
dendro-somatica.
Слайд 36
![Componentele sinapsei: 1.Presinaptica-este butonul ramificatiei terminale ale portiunii distale ale](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-35.jpg)
Componentele sinapsei:
1.Presinaptica-este butonul ramificatiei terminale ale portiunii distale ale axonului(rar ale
dendritei).Contine vezicule ce elibereaza mediatorii(acetilcolina sau catecolamine),la sosirea impulsului electric,in fanta sinaptica.
Слайд 37
![2.Spatiul(fanta)sinaptica, contine o fasie ingusta, alcatuita din fibrile, paralele si perpendiculare pe celelalte componente.](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-36.jpg)
2.Spatiul(fanta)sinaptica,
contine o fasie ingusta, alcatuita din fibrile, paralele si perpendiculare
pe celelalte componente.
Слайд 38
![3.Postsinaptica-este asigurata de receptori pentru mediatori ai membranei celuilalt neuron.](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-37.jpg)
3.Postsinaptica-este asigurata de receptori pentru mediatori ai membranei celuilalt neuron.
Слайд 39
![-sinapsa neuro-musculara (placa motorie). Are aceleasi 3 componente: - -](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-38.jpg)
-sinapsa neuro-musculara (placa motorie).
Are aceleasi 3 componente: -
- presinaptica,
-
fanta
- cu deosebirea ca cea postsinaptica este data de membrana (sarcolema) fibrei musculare striate sau netede.
O alta deosebire este data de mediatorul chimic care este acetilcolina.
Rezultatul este contractia (scurtarea) fibrei musculare striate sau netede.
Слайд 40
![Celula gliala sau nevroglia: -are rol de suport pentru neuroni.](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-39.jpg)
Celula gliala sau nevroglia:
-are rol de suport pentru neuroni.
-are rol in
protectia neuronala.
-intervine in schimburile nutritive si respiratorii intre neuroni si mediul intern.
-au prelungiri, nu fac sinapse, nu conduc impulsuri.
-se divid.
Слайд 41
![1.Nevroglii centrale, situate in SNC. -ependimocite situate in peretii cavitatilor](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-40.jpg)
1.Nevroglii centrale, situate in SNC.
-ependimocite situate in peretii cavitatilor din SNC.
-astrocite
ce leaga neuronii de capilarele sanguine.
-oligodendroglii, cu rol in sinteza de mielina ca si celulele Schwann.
-microglii, ce fagociteaza corpi straini si celule moarte.
Слайд 42
![](/_ipx/f_webp&q_80&fit_contain&s_1440x1080/imagesDir/jpg/414479/slide-41.jpg)